PENTRU TOATA TARA
Pentru firme
Dorim colaborare pe baza de contract cu societati de distributie din toata tara.
Pentru achizitionarea de produse, se incheie un contract de colaborare intre societati,si in baza unui document de acoperire (CEC / OP/ etc la termen) se livreaza marfa catre dumneavoastra (conform contractului ).
Pentru persoane fizice
Colaborarea cu persoane fizice in baza unui contract de colaborare, sau reprezentant al societatii noastre in zonele din tara.
- cunoscator al domeniului de activitate al societatii
- prezenta agreabila
- bun vorbitor – limba romana
Obiectiv desfasurare
- prospectare de piata in vederea distribuirii produselor comercializate.
- prezentare de oferta si catalog la societati de profil.
- onorarea comenzilor la clienti .
04.06.2007
10KB
acolo sus....
03.09.2006
49.5KB
A trecut un an de cand RAR ne-a parasit. Ma asteptam ca PRo TV sa dea ceva in omagierea lui. Ce repede uitam, asa cum si ei au uitat....
Imediat dupa decesu lui am creeat
Sper sa intre cat mai multa lume si sa isi reaminteasca de el.
DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!
03.09.2006
27.5KB
cam asa ceva
03.09.2006
28.6KB
Sa inteleg ca doriti sa faceti o investitie sau sa luati afacerea in franciza? Rog sa fiti mai explicit.
Pentru investitie va pot spune ca am avut peste 50 de blocuri care au fost contractate cu diversi investitori. Ne-am ocupat pana si de gasirea de constructori acolo unde a fost nevoie.
In vitor, tinand cont de necesitatea termoizolarii de blocuri, estimam ca aceasta afacere va fi in crestere. Va putem oferi in Buzau, Bacau, Braila, Galati, Piatra Neamt si in viitorul apropiat si in bucuresti si Focsani.
Pretul unui apartamente-mansarda este intre 25 000 euro si 45 000 euro, dat la cheie, pretul fiind in functie de localitate , cartierul din localitatea respectiva, gradul de finisaj, numar de camere/suprafata etc.
10.10.2006
34.4KB
Pe prietenul meu, profesorul Ioan Corbu, l-am întâlnit în piata mare şi era tare Pe prietenul meu, profesorul Ioan Corbu, l-am întâlnit în piata mare şi era tare îngrijorat ca nu găsea, în ajunul Crăciunului, ceea ce-i trecuse scumpa lui mămică pe listă ca să-şi facă un PERCUŞ. M-am mirat la auzul denumirii si am solicitat lamuriri si sa-mi dea reteta. Mi-a promis că în momentul când va ajunge la Movila Banului o va ruga pe scumpa lui mămică sa să-mi telefoneze şi să-mi spună reţeta, cee ce s-a şi întâmplat.
Percuşul se face numai din măruntaiele de la un porc aşa de peste o sută douzeci de kile, din tot gighirul ( plămâni, inimă, ficat, splină, rinichi), muşchiuleţii mici, un kilogram de slănină subţire cu şoriciul copt la foc, preferabil de pe jambon, o jumătate de kilogram de şunculiţă afumată, 2 urechi, o bucată de guşă aşa la un kilogram, sare, piper boabe, foi de dafin, boia iute după gust, iar pentru umplut se folosesc intestinele groase de porc, preferabil cele în care se umple lebărul, dar merg şi cele subţiri de vită.
Se pune la fiert toată cărnăraia, mai puţin slănina afumată, în apă cu puţin oţet şi sare, piper boabe şi foi de dafin. Cantităţile condimentelor rămân, după gust, la alegerea gospodinei sau gospodarului. După ce s-a fiert bine cărnăraia, având grijă să fie spumate la timp, se scoate cu spumarul şi se lasă să se răcească. Se dă prin maşina de tocat cu sită potrivită împreună cu foile de dafin şi condimentele din fiertură, se potriveşte din sare, boia iute, coriandru şi ienibahar măcinat, dacă mai este cazul. Se frământă bine până devine o pastă, gustându-se dacă este condimentată după gust. Se umplu maţele cu această compoziţie având grijă să punem feliuţe subţiri de slănină afumată în aşa fel încât atunci când tăiem percuşul în felii să apară neapărat şi o bucăţică de slăninuţă. După ce s-au umplut maţele, dar nu prea îndesat ca să nu se spargă la fiert, se leagă la capete şi se pun la fiert în supa dată în clocot, la foc mic, şi după ce au dat în două - trei clocote se scot percuşii, se lasă să se scurgă bine de supă, eventual se şterg cu un prosop.
Se pun pe o planşetă cu un fund de lemn deasupra, mai întâi cu o greutate mai mică, apoi după circa 2-3 ore se adaugă o greutate mai mare cât să turtească percuşul, să fie puţin mai gros de un deget jumate. Dacă este cazul, după ce s-au uscat bine, se dă la un fum uşor, rece, pentru o conservare mai bună.
Se consumă peste iarnă cu o ceaşcă de ţuică fiartă ca aperitiv chiar şi la mese mai simandicoase.
02.09.2006
34.6KB
Nu va speriati eu am un prieten care are o masina unde am putut sa termoformatez acea palniuta, Dumneavoastra faceti dupa cum aveti materialul la indemana si procedati in acest mod...
Pietrisul pus la baza are rolul de a drena usor apa...
Apoi puneti pamantul si plantuta fara sa tasati prea tare pamantul
udati numai prin palnie tanand cont sa nu puneti prea multa apa, cel mult 10% din volumul ghiveciului (daca ghiveciul are 2.5 l puneti doar 250 ml) la prima udare dupa care in functie de planta daca este iubitoare de apa sau nu.
ATENTIE! udarea o faceti numai cand este nevoie si pentru a sti racaiti pamantul de deasupra si daca la adancimea de 2 cm nu se da de umezeala turnati o cantitate mai mica de 10% si veti observa ca in cel mult 10-15 minute pamantul isi va schimba cularea la suprafata ceea ce inseamna ca ati pus apa cat trebuie.
03.09.2006
33.3KB
Nu sunt specialist in construcţii şi nici în termoizolaţii dar invitaţia şi participarea mea la conferinţa “Progamul de reabilitare termică a locuintelor multietaje†a avut un obiectiv bine determinat pe această temă, deoarece desfăşurăm, aşa cum bine ştiti, o activitate ce se înpleteşte cu această temă, prin aceea ca am considerat ca ne putem aduce aportul nostru in buna desfasurare a acestui program.
S-a pus problema reabilitării termice a blocurilor, care este o necesitate a zilelor noastre. Ignorarea acesteia este o mare inconştienţă atât din partea asociaţiilor de proprietari cat si a organelor locale. Sunt încântat de cele prezentate de domnul ministru Laszlo Borbely şi am speranţa că nu au fost doar nişte vorbe în vânt, ba văd că au început să prindă contur şi este sprijinită şi de o legislatie adecvată.
Pierderile de agent termic la actualele blocuri sunt diferite şi destul de mari, în funcţie de materialul de construcţie folosit, de vechimea blocului şi altele. Cele mai mari pierderi, aşa cum sunt prozentate de specialişti, sunt la blocurile din prefabricate şi acestea sunt cam în proporţie de 70 % din blocurile construite după 1965 până în 1989. Este ştiut că peste 30 % din pierderile de energie termică, dintr-un bloc de 4 etaje, se fac prin ultimul nivel şi 15-20 % la blocurile cu 7-10 etaje. S-au propus o mulţime de soluţii, din ce în ce mai eficiente şi mai puţin costisutoare, pe care nu am să le enumăr pentru că va sunt ştiute. Orice altă soluţie aplicată, pentru rezolvarea acestei probleme, nu a dat rezultatele scontate şi mai ales din lipsa de fonduri. ÃŽmi permit să supun atenţiei că cea mai eficientă soluţie rămâne tot mansardarea, combinată cu termoizolarea faţadelor, din urmatoarele motive:
1. Termoizolarea ultimului etaj are cel mai înalt grad de eficienţă. Cu toate că investiţia este costisitoare ea se recuperează prin vânzarea spaţiilor mansardate;
2. Se rezolvă în parte problema lipsei locuinţelor la preţuri mai mici, accesibile mai ales tinerilor;
3. Se rezolvă problema instalaţiilor comune, aflate într-o stare de degradare avansată, care, după cum este ştiut, cere o investiţie mare iar locatarii blocurilor sunt cu venituri mici, majoritatea pensionari şi le este aproape imposibil să facă aceasta investiţie plus şi izolarea termică;
4. Prin mansardare statul şi primariile dar şi asociaţiile vor reduce costurile la termoizolarea blocului, pentru că nu mai trebuie să suporte şi costurile pentru şarpante şi acoperişuri.
Mansardarea unui bloc se poate face in doua moduri:
1. de asociatia de proprietari prin finantare proprie.
ÃŽn acest caz trebuie să se găsească o modalitate ca asociatiile de proprietari să poată lua credite pe termenul constructiei. Din vânzarea acestor mansarde se poate acoperi o parte din cheltuielile cu instalaţiile commune şi teroizolarea faţadelor
2. prin cedarea terasei printru-un contract de superficie unui investitor;
ÃŽn această situaţie, prin contact cu superficiarul, se poate stipula repararea instalaţiilor commune dar şi cota parte din termoizolaţie.
Nu am să ridic aici problema mansardarilor din punct de vedere tehnic, ci mai mult din punct de vedere legislativ.
ÃŽn acest moment mansardarea unui bloc întâmpina unele greutăţi mai ales din lipsă de legislatie adecvată.
Firma pe care o reprezint, în ultimul an, a intermediat şi negociat contracte între proprietarii de apartamente şi investitori dornici să construiască mansarde. Permiteţi-mi o mică paranteză; cu toate că mansardarea este o afacere foarte bună şi sigură foarte putini constructori doresc să o facă. ÃŽn general, acest lucru s-a făcut la solicitarea proprietarilor de la ultimele nivele şi slava Domnului solicitările sunt din ce în e mai multe şi preconizăm că vor creşte vertiginos, mai ales acolo unde hidroizolaţia este degradată şi plouă în apartamente. Din 20 solicitări, dacă una se finalizează şi aceasta după îndelungi şi stresante negocieri, pentru că a fost deajuns ca un singur prorpietar să nu fie de accord şi contractul să nu se poată încheia. Motivele acestui refuz sunt multe şi de multe ori ilogice, iar restul locatarilor să sufere. Exemplu, în momentul de faţă nu putem finalize o negociere de încheierea contractului pentru că la un apartament este un chiriaş, iar propietarul, statul, ne plimba de la un department la altul şi de 4 luni nu am obţinut această semnătură.
ÃŽn momentul de faţă, această activitate s-a făcut după cum s-a priceput fiecare, din lipsa pachetului legislativ adecvat în domeniu. S-au încercat fel de fel de soluţii, aşa cum au cerut notarii când s-au încheiat contractele. ÃŽn general, contractele au fost contracte de dare spre folosinţa, deci CONTRACTE DE SUPERFICIE şi numic nu-i ilegal în încheirea acestora. Proprietarii au cedat terasele blocurilor contra unor servicii făcute în folosul lor, servicii negociate fiecare în parte şi care au fost de reabilitare a instalaţiilor comune şi a esteticii blocului. Ceea ce a fost foarte greu, de multe ori imposibil de realizat, a fost că aceste contracte se încheie între Investitor şi Asociaţiile de proprietari, în baza unui mandat dat de acestia printr-un accord de principiu, prin semnarea într-un table unde toată lumea trebuie să fie de acord. Dacă asa cum se susţine că acţinea de reabilitare termică se poate face cu acordul a jumătate plus unu, de ce nu şi mansardarea să se facă macar cu acortul a cle putin 80% dintre proprietari. Am revenit asupra acestui amendament pentru ca este de mare importantă şi s-ar elimina toate aceste capricii ale unor "Gică contra" şi altele..
O altă problemă este că viitorilor proprietari de la mansardă nu li se poate face carte funciară, deci apartamentele nu se ot intabula şi nu se poate înregistra la Direcţiile de taxe şi impozite.
ÃŽn consecinta, sugerăm guvernului să propună un pachet de legi prin care să se razolve urmatoarele:
1. Semnarea CONTRACTELOR DE SUPERFICIE să se poată face şi cu acordul a cel putin 80-85% dintre proprietari;
2. Să se gasească soluţia legală ca şi aceşti 15% să fie obligaţi să nu îngrădească accesul în apartament atunci când se fac lucrări la instalaţiile commune şi nu există altă soluţie;
3. Să se găsească o soluţie ca toate avizele şi autrizaţiile necesare să fie eliberate în cel mult 30 de zile de la depunerea documentaţiilor;
4. Să fie scutite de o parte din taxe;
5. Spaţiile mansardate să se poată înscrie în cartea funciară a blocului ;
6. Societăţile investitoare să depună o documentaţie de expertizare tehnică a structurii rezistenţă şi a gradului de seismicitate a blocului şi soluţiile tehnice de rezolvare a acestora, acolo unde este cazul;
7. Să se gasească o soluţie ca Asociaţiile de proprietari să poată contracta credite ipotecare în vederea construirii de mansarde în regie proprie.
Sperăm ca sugestia noastră, după o analiza pertinentă, să fie luată în consideraţie şi să se propună o inţiativă legislativă în acest sens.
Vă stăm la dispoziţie pentru orice detalii în problemă.
Cu stima,
Marian Rădulescu
Director general
0788799106
0238717341
Expunere la Conferinta din cadrul expo CAMEX 2006 dedicata Reabilitarii ltermice a locuintelor multietaje.
